Acest tip de habitat de importanţă comunitară, reprezintă o zonă de vegetație în care flora este reprezentată de plante ierboase și condițiile climaterice sunt semiaride. Flora este dominată de graminee și din plante cu rizomi (care se dezvoltă rapid după ce apar condiții favorabile). Arborii și arbuștii lipsesc din cadrul stepelor. Stepele ponto-sarmatice sunt răspândite pe câmpiile, dealurile şi platourilor situate la vest de Marea Neagră, de Nistru şi bazinele Transilvaniei şi Traciei de Nord. Comunităţile de plante se dezvoltă la altitudini cuprinse între 300-500 m, pe pante domoale sau coame late, cu soluri profunde şi fertile, dar şi pe pante abrupte unde apa se scurge repede. Roca mamă este reprezentată de calcar sau loess, iar solurile sunt în general, cernoziomuri erodate şi erodosoluri.
Din nefericire, aceste habitate, larg răspândite în trecut, s-au păstrat în foarte mică măsură, iar ceea ce a rămas este puternic fragmentat, întâlnindu-se doar pe platourile îndepărtate sau în zone izolate în peisajul de terenuri cultivate intensiv. În sit, acest habitat este distribuit fragmentat (48,33 ha), pe unele porţiuni fiind invadat de specii de plante lemnoase (Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rosa canina) cu diferite grade de acoperire. Specii edificatoare şi caracteristice: bărboasă – Botriochloa ischaemum; păpădie – Taraxacum serotinum; păiuş – Festuca valesiaca.
Alături de speciile comune habitatului de stepă, în SIT-ul NATURA 2000 ROSCI00059 “DEALUL PERCHIU” se regăsesc două elemente floristice protejate prin Directiva Consiliului European 92/43/CE (anexa I) din 21.05.1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, respectiv, capul – şarpelui (Echium rusicum) şi stânjenelul sălbatic de stepă (Iris aphylla ssp. hungarica), care vegetează alături de alte rarităţi ierboase precum: roşcuţa de primăvară(Adonis vernalis), ceapa ciorii (Gagea pratensis), dediţel (Pulsatilla montana), umbra iepurelui (Asparagus pseudoscaber), zambila sălbatică (Hyacinthella leucophaea).