Situl ROSCI0059 Dealul Perchiu este un sit de importanţă comunitară, conform Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011. ROSCI0059 Dealul Perchiu a fost declarat sit de importanţă comunitară pentru protejarea următoarele specii: capul şarpelui – Echium russicum, cod 4097 şi stânjenel – Iris aphylla ssp. hungarica, cod 4067 şi a următoarelor habitate: 40C0* Tufărişuri de foioase ponto – sarmatice, 62C0* Stepe ponto – sarmatice, 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix elaeagnos de-a lungul râurilor montane.
Dealul Perchiu este un ecosistem ale cărui condiții de microclimat, sol și structură petrografică sunt diferite de ariile din proximitatea lui, particularitatea sitului fiind dată de flora de silvostepă şi pădurea cu stejar pufos. Vegetația are un pronunțat caracter de tranziție între silvostepă și pădure, cu mari asemănări cu silvostepa din sudul Podișului Central Moldovenesc. De asemenea, o altă particularitate a ariei protejate constă în inversarea etajelor vegetale, flora de silvostepă regăsindu-se pe culme iar pădurea caracteristică subcarpaților, la poalele dealului. Versantul sud-vestic, favorabil dezvoltării vântului foehn în anotimpurile reci și ferit de crivăț, și versantul sudic, abrupt și însorit, adăpostesc într-o ordine inversată de la poale către vârf: etajul fagului, etajul stejarului și pajiştea caracteristică stepei. Rășinoasele sunt dispuse într-un brâu de pini la poale, sub etajul fagului, și cu un pâlc de molizi sub etajul stepei de pe culme.
Un aspect spectaculos al sitului îl reprezintă prolificitatea şi forţa de răspândire pe suprafeţe întinse ale unui surprinzător de mare număr de specii, în general, cu o valoare peisagistică aparte datorată şi succesiunii perioadelor lor de vegetaţie maximă, sub forma unor invazii în valuri (uneori suprapuse) de ghiocei (Galanthus nivalis), viorele (Scilla bifolia), laptele-păsării (Gagea pratensis), brebenei (Corydalis cava), colţişori (Dentaria bulbifera), crucea-voinicului (Hepatica transsilvanica), ruscuţe-de-primăvară (Adonis vernalis), dediţei (Pulsatilla montana), oiţe (Anemone sylvestris), stânjenei (Iris aphylla graminea, I. variegata), frăsinel (Dictamnus albus), rodu-pământului (Arum maculatum), crini-de-pădure (Lilium martagon), muscari/zambile (Muscari comosum, M. neglectum, M. tenuiflorum), usturoi sălbatic (Allium paniculatum, A. rotundum), liliuţă (Anthericum ramosum), salvii (Salvia nemorosa, S. pratensis, S. verticillata), colilie (Stipa capillata, S. pulcherrima), cioroi (Inula conizae, I. ensifolia, I. germanica, I. hirta, I. salicina), etc.
Traseul tematic pe care vi-l propunem, include 6 puncte de interes materializate prin panouri informative, fiecare dintre acestea marcând zone importante din punct de vedere conservativ (de nivel atât naţional cât şi comunitar), datorită prezenţei unor specii sau habitate protejate sau rare.
Traseul are o lungime de aproximativ 4 km, este de dificultate scăzută şi poate fi parcurs în aproximativ 1,5 ore (marcaj: triunghi albastru).