Traseul tematic parcul dendrologic Dofteana, destăinuie mici secrete despre biodiversitatea acestui parc. Traseul este destinat tuturor categoriilor de vârstă și cuprinde informații despre speciile de arbori întâlniți aici, biodiversitatea zonei și unele curiozități.
Având o lungime de aproximativ 2 km și un grad mic de dificultate, traseul poate fi parcurs cu ușurință în aproximativ 2 ore. Pe toată lungimea lui există 10 puncte care prezintă teme diferite și o zonă de popas prevăzută cu băncuțe.
Parcul Dendrologic Dofteana se întinde pe o suprafață de 36 ha din care 24 ha constituie o colecție ştiinţifică dendrologico-silviculturală formată din peste 660 de specii şi varietăţi de arbori.
Parcul a fost înființat în anul 1908-1910 de inginerul silvic Iuliu Moldovan. Arboretumul din acest parc constituie un punct de aclimatizare a speciilor exotice de interes forestier. În prezent este în proprietatea Direcției Silvice Bacău și pentru importanța și valoarea sa științifică a fost declarat monument al naturii, fiind în evidența Academiei Române.
Iuliu Moldovan a lucrat aici până în 1935, anul în care s-a stins din viață, în locuința sa din sediul administrativ de la Dofteana. El a adus în parc semințe forestiere din America, Asia și Europa și a făcut ani de zile cercetări pe circa 3.000 de specii de arbori și arbuști. Multe dintre specii s-au aclimatizat foarte bine, au rezistat și constituie baza multor păduri din zonă.
Imediat după 23 august 1944 a avut loc și prima mare distrugere a parcului, când sătenii, instigați de bolșevici, au distrus o bună parte din parc, clădirile existente și arhiva.
După 1947 s-a început refacerea parcului și s-a continuat cercetarea speciilor forestiere. În acest parc există solarii și pepiniere în care se produc anual puieți pentru a fi plantați în mai multe județe.
Arboretumul prezintă o deosebită importanță forestieră botanică, didactică, științifică și social-culturală.
Importanța științifică a arboretumului constă în faptul că această colecție constituie o bază de cercetare și experimentare în cadrul a numeroase teme de cercetare și anume:
Din punct de vedere social-cultural, Parcul Dendrologic Dofteana constituie un minunat loc de relaxare, excursii și informare pentru locuitorii comunei Dofteana, dar și ai localităților din împrejurimi și nu numai.
Aspecte (geo)morfologice:
Arboretumul Dofteana este amplasat pe o terasă acumulativă joasă a pârâului Dofteana (cu altitudine relativă de 5 – 6 m). Litologia terasei este alcătuită în bază din pietrişuri fluviatile slab rulate, transportate de râul Dofteana din spaţiul Munţilor Nemira, depozite care se suprapun peste depozitele sarmaţian-meotiene specifice bazinului post-tectonic Comăneşti.
Aspecte pedologice:
Ritmul alert al pedogenezei determinat de stratul de prundiş fluviatil a făcut ca pe această formă tânără de relief să se formeze soluri din clasa argilurisolurilor (solul brun argiloiluvial molic) cu un potenţial pentru agricultură şi silvicultură mediocru generat de adâncimea redusă a stratului de pietriş.
Aspecte hidrologice:
Arboretumul Dofteana este amplasat pe partea stângă a văii Dofteana, vale ce se poziţionează la circa 200 – 300 m de parc, iar prezenţa în vecinătatea de nord a parcului a Dealului Angheluş, face ca o parte din apele care se scurg pe versanţii acestuia să ajungă în aria parcului, unde provoacă băltiri de scurtă durată.
Aspecte climatologice:
Parcul beneficiază de un climat temperat specific depresiunilor intramontane joase, unde temperatura medie anuală este de circa 8,5ᵒC iar cantitatea medie anuală de precipitaţii este cuprinsă între 600 şi 700 mm. În special iarna se produc inversiuni de temperatură, iar închiderea depresiunii spre est (spre depresiunea Tazlău – Caşin) face ca manifestarea viscolului să fie de slabă intensitate şi cu o frecvenţă mult mai rară decât în spaţiul extracarpatic.
Se separă în două formaţiuni distincte:
Compoziţia floristică este mult schimbată în partea ocupată de colecţia dendrologică şi puţin schimbată (cu deosebire la zona de contact spre colecţia dendrologică) pe versant. Acest arboretum reprezintă singurul loc din ţara noastră unde a fost semnalată specia Salix nigra.
Arboretumul Dofteana cuprinde aproximativ 677 specii lemnoase şi 234 specii ierboase. Speciile lemnoase, în cea mai mare parte aduse din emisfera nordică, sunt reprezentate, pentru conifere, de specii aduse din America de Nord (67 specii), Europa (42 specii) sau Asia (256 specii). Foioasele sunt reprezentate de 533 specii care au fost aduse din Asia (256 specii), Europa (143 specii) şi America de Nord (134 specii).
Funcţionarea arboretumului ca sursă de specii exotice pe o perioadă lungă de timp (înfiinţat în 1908) a făcut ca testările privind capacitatea speciilor de aclimatizare la condiţiile din ţara noastră să se realizeze pe un număr mult mai mare de taxoni (peste 1300), din aceştia doar jumătate reuşind să se menţină în colecţie, iar unele specii au avut evoluţii care au permis recomandări de introducere în circuitul productiv. Parcul are un regim silvic de protecţie.
Arboretumul Dofteana se încadrează în etajul nemoral, subetajul gorunetelor specific porumbelului popesc. Împrejmuirea actuală a parcului dendrologic asigură o evoluţie independentă sub aspect faunistic faţă de zonele învecinate.
Mamiferele identificate sunt în număr de 20 specii. Dintre rozătoare sunt întâlnite Sciurus vulgaris şi Apodemus flavicolis.
Păsările sunt reprezentate de 73 specii din care reprezentative sunt Tetrastes bonasia, Fringilla coelebs, Aegythalos caudatus, Phoenicurus phoenicurus, Columba palumbus.
Dintre batracienii identificați (9 specii) specifici sunt Lissotriton montandoni, Salamandra salamandra, Rana temporaria.
Reptilele reprezentative sunt Vipera berus şi Anguis colchica, dintr-un număr de 4 specii identificate.
Cele mai reprezentative insecte sunt reprezentate de Orchestes fagi, Phyllaphis fagi şi Carpocapsa grossana.